Cum iti poti distruge dintii in 17 moduri

1.Rontaind gheata sub forma de fulgi sau cuburi iti poti sparge sau fisura smaltul dentar cu aparitia sensibilitatii si chiar a durerilor dentare.
2.Jucand sporturi in care agresivitatea corporala si riscul de accidente este maxim, fara a purta gutiere dentare de protectie. Acestea pot fi confectionate la cerere in cabinetele stomatologice.

3. Lasand copilul mic  sa suga la biberon peste noapte ceai sau lapte indulcit, dupa ce i-au aparut dintisorii de lapte cu  riscul sa dezvolte carii de biberon extrem de dureroase. Suprima biberonul si evita dulciurile lipicioase la copilul mic la care au aparut dintii de lapte, de a caror igiena esti responsabil pana spre varsta scolara a copilului tau.

4.Pircing-ul labial sau lingual pe langa riscul infectiilor partilor moi, prezinta si riscul traumatizarii si spargerii dintilor.

5.Scrasnind dintii involuntar sau voluntar, cu abrazarea si chiar spargerea acestora, cu sau fara aparitia durerii dentare si in articulatia temporomandibulara si in musculatura masticatorie. Se recomanda purtarea de  gutierele de bruxism!

6.Spargand bomboanele intre dinti cu riscul spargerii si al carierii acestora ca urmare a continutului mare in zahar rafinat. Se recomanda clatirea intensa cu apa dupa consumarea dulciurilor de orice fel si evitarea rontairii lor!
 7.Consumand caramele si bomboane gumate care se lipesc de dinti si favorizeaza aparitia cariilor dentare. Clatirea energica cu apa este de asemenea indicata si in acest caz daca nu poti renunta la ele.

 8. Consumand regulat apa minerala ce poate demineraliza smaltul prin acizii continuti si favoriza aparitia petelor albe cretoase si a cariilor dentare. Bea apa plata, este mai sanatoasa!

 9. Deschizand pachete de plastic, sticle sau doze din plastic sau aluminiu, dintii se pot ciobi sau fractura. Fa-ti un serviciu si nu o face!

 

 10. Consumand bauturile energizante si cele recomandate dupa efortul fizic iti poti afecta smaltul dintilor si favoriza aparitia cariilor prin acizii si zaharurile continute, de aceea este de preferat consumul de apa plata. Sucurile de fructe desi bogate in vitamine si antioxidanti, pot contine si acizi ca in cazul celor din citrice: portocale, grep sau lamai cu riscul demineralizarii si sensibilizarii dintilor, de aceea se recomanda clatirea cu apa si dupa acestea pentru scaderea aciditatii bucale.
 11.Mancand snack-uri si chips-uri care prin componentele lor se lipesc de dinti si scad ph-ul bucal, favorizand aparitia cariei dentarel. Incearca pe post de gustare morcovi, mere, gutui sau alte fructe de sezon.
 12. Consumand regulat seminte de floarea soarelui sau dovleac, incisivii centrali se pot abraza sau capata o ancosa ca o ciobitura inestetica a muchiei incizale.  Incearca sa le spargi si altfel decat in dinti.
13. Rontaind creionele sau pixurile in momentele de maxima concentrare, dintii se pot abraza sau sparge. Mai bine mesteca guma fara zahar sau morcovi, stimuleaza secretia salivara si protejeaza dintii, iar in cazul morcovilor aduc si un aport de vitamine si fibre.
 14. Band cafea sau ceai negru in exces dintii se pot ingalbeni si pigmenta la nivelul coletului. Clateste cu apa dupa aceste bauturi care au si efecte benefice asupra sanatatii.
 15. Fumand dintii se ingalbesc, chiar innegresc in cazul fumatului excesiv, apar boli cronice ale gingiilor precum paradontoza, cancere ale limbii si planseului bucal, ca sa nu mai vorbim de implicatiile asupra sanatatii generale. Incearca sa reduci macar numarul de tigari si sa clatesti cu apa sau sa mesteci guma dupa fiecare tigara.
16. Band vin rosu, chiar si alb, prin taninii continuti si prin cresterea aciditatii bucale dintii se pot inchide la culoare si capata un aspect mat galben-maroniu. Clateste gura cu apa dupa vin.
 
 17. Consumand alimente excesiv de dulci sau ce realizeaza variatii extreme de temperatura predispui smaltul dentar la demineralizari si fisurari ce preced cariile dentare.
Bulimia nervoasa cu pofte de necontrolat ce determina ingestia de mari cantitati de alimente, urmata de regurgitarea lor si expunerea dintilor la atacul acid al continutului gastric duce la demineralizari si hiperestezii dentare generalizate care adesea provoaca erodarea masiva dintilor. Efecte similare are si boala de reflux gastro-esofagian. In aceste cazuri se recomanda clatirea intensa cu apa si tratatrea bolii generale!
Anunțuri

DINTI GALBENI, VERZI, ALBASTRII SAU CE SPUN DINTII DESPRE TINE

zambet  frumuAi dintii colorati, galbeni, verzi, albastrii sau grii? Afla ce spun dintii despre tine, la un simplu zambet sau doar cand deschizi gura sa vorbesti.

O dantura frumoasa si ingrijita denota o persoana sanatoasa, care stie sa aiba grija de ea si de cei din jur. Daca mai este si foarte alba si aliniata, persoana este pedanta si pune accent pe aparente, dorind sa faca impresie buna de la prima intalnire si sa aiba succes in viata.

O dantura galben maronie tradeaza varsta inaintata, un fumator sau un consumator de ceai, cafea, vin rosu, bauturi carbo-gazoase gen Coca-Cola sau Pepsi.

Dinti de culoare metalica sau verde-albastruie denota intoxicatii cu metale, mercurul dand o coloratie verde-albastruie in timp ce cuprul si nicheul  pot colora dintii albastru-verzui.

Inhalarea prelungita a acidului cromic coloreaza dintii in nuante portocalii, iar iodul sau clorul pot da dintilor o nuanta maronie.

Si medicamentele pot modifica culoarea dintilor daca sunt administrate copiilor in perioada de mineralizare a dintilor. Astfel tetraciclina poate colora in galben iar miociclina administrata pentru acnee sau artrita reumatoida coloreaza dintii in gri-albastrui.

Fluorizarea exagerata local cu ape de gura sau paste de dinti cu continut mare in fluor sau general cu Zimaflor administrat in exces poate duce la aparitia unor pete albe opace in special la copii, care cu timpul se pot colora in maroniu. Acestea sunt doar inestetice si nu sunt semnele unor afectiuni stomatologice.

Acizii din alimente asa cum este acidul citric din portocale si lamai pot duce la aparitia unor eroziuni sub forma unor linii sau pete albicioase.

Leziuni in forma de „V” cu smaltul lucios-sticlos, la baza dintilor,  langa gingie apar in cazul unui periaj dentar agresiv sau cu o periuta de dinti dura care duce la abraziunea smaltului si retractia gingiilor, cat si la cei care obisnuiesc sa scrasneasca dintii-bruxomani. Daca leziunea este rugoasa atunci este o demineralizare aparuta in urma unui periaj superficial la baza dintilor cel mai adesea ca urmare a sangerarii gingiilor.

O dantura sticloasa avertizeaza riscul de osteoporoza sau este semn de bulimie, ca urmare a varsaturilor repetate dintii prezentand eroziuni ale smaltului. Demineralizari ale smaltului apar si in boala de reflux gastro-esofagian.

Dintii abrazati, cu margini neregulate sunt semn de bruxism, considerat mai periculos decat cariile, deoarece expun dentina si predispun la aparitia sensibilitatii dentare, a cariilor, afectiunilor gingiilor si articulatiei temporomandibulare.

  

UN BUN DENTIST POATE AJUTA LA DIAGNOSTICAREA UNOR BOLI GENERALE

Vizitam stomatologul pentru o carie, o durere dentara, o extractie, un implant sau o lucrare protetica, iar cei mai grijulii dintre noi pentru profilaxiile si controalele periodice.

Si totusi, un bun stomatolog poate depista la un control de rutina, si semne precoce ale unor boli generale, asa cum sunt bolile cu transmitere sexuala (BTS), diabetul zaharat, bolile de inima sau cancerele. sanatatea-se-citeste-pe-fata-omului

Astfel sangerarile gingivale, afectarea parodontala si mobilitatea sau chiar pierderea dintilor sunt simptome caracteristice diabetului zaharat.

Retractia gingivala si resorbtia osoasa a osului alveolar sunt si semne de osteoporoza.

Demineralizarile albe cretoase si eroziunile dintilor frontali sunt semne de bulimie la persoanele tinere, care-si provoaca regurgitarea alimentelor ingerate in exces, sau de boala de reflux gastro-esofagian la persoanele adulte cu un regim de viata agitat.

Inflamatiile gingivale si pierderea dintilor sunt semne de boli cardiovasculare, iar unele din acestea sunt  provocate chiar de  aceste afectiuni dento-parodontale, creindu-se astfel un cerc vicios.  cariile-si-parodontopatiile-cresc-riscul-a

Modificarea secretiei salivare ca si consistenta si flux, uscarea mucoaselor bucale, limba incarcata, modificarea perceptiei gustului, adenopatiile ganglionilor sublinguali sau submaxilari, modificarea aspectului si culorii tegumentelor faciale, dau informatii despre afectiuni respiratorii, hepatice si renale, despre care stomatologul ne poate avertiza.

Ganglionii capului si gatului palpabili si durerosi, care nu se amelioreaza in doua saptamani sunt iarasi un semnal de alarma care poate fi tras de un bun medic stomatolog.

Ranile care nu se vindeca timp indelungat, un timp de sangerare sau de coagulare crescut ridica suspiciuni de boli hepatice sau SIDA.

Bolile infectioase au simptomatologie orala semnificativa, semnul Koplik (enantem pe mucoasa bucala si labiala) fiind caracteristic rujeolei, iar limba rosie-zmeurie scarlatinei.

Intoxicatiile cu  mercur produc stomatite, gingivite, salivatie abundenta si halena fetida, iar cele cu arsenic  dau dificultati de deglutitie,  senzatia de sete si coloreaza  tegumentele in cenusiu in cazul  intoxicatiilor cronice.

Iata un motiv in plus de a vizita regulat stomatologul, care la un control atent si amanuntit ne poate avertiza asupra unor boli in stadii incipiente, ferindu-ne de  agravarea si complicarea acestora.