Sanatatea din ceasca de cafea

Consumul moderat de cafea aduce beneficii pentru sistemul nervos, inima si digestie si previne diabetul si cancerul de colon

     Probabil nu v-ati gandit niciodata la cafea ca la un elixir de sanatate. Dimpotriva, incercati sa renuntati la acest viciu aromat. Faceti o greseala, o ceasca de cafea e leac pentru cancerul de colon, trateaza durerile de cap, imbunatateste starea de spirit si performantele cognitive, reduce riscul imbolnavirii de diabet si Parkinson, elimina pietrele de la rinichi si ajuta in dietele de slabire. Aceste citeva argumente ne conving ca lichidul negru si fierbinte nu e nociv pentru sanatate. Cu o conditie: sa nu abuzam. Prea multa cafea ne va face mai mult rau decat bine.

  • Sursa de antioxidanti si fibre

    Cafeaua este al doilea produs comestibil din lume, dupa ulei, si a doua bautura, dupa apa. Gustul si aroma cafelei sunt apreciate in toate tarile, fiind consumata zilnic de peste 100 de milioane de oameni. Medicii ne-au speriat cu efectele daunatoare ale cafelei care creste tensiunea si ingalbeneste dintii. Tot mai multe cercetari arata insa ca bautura noastra favorita de dimineata ne protejeaza de o multime de boli, din care vreo 10 sunt letale. Care este adevarul despre aceasta controversata placere matinala? Cafeaua contine cafeina, o substanta care stimuleaza sistemul nervos central, avind efect temporar energizant pentru organism. Contine si antioxidanti, de patru ori mai puternici decat ceaiul verde. De asemenea, boabele de cafea contin acid clorogenic (reduce concentratia de glucoza din sange), polifenoli (cu rol in protectia celulelor) si oxazol (cu efect antiinflamator si antireumatic). O sa vi se para socant, dar cafeaua are mai multe fibre si mai multi antioxidanti decat sucul de portocale. Un studiu facut de un grup de savanti din Spania a dovedit ca o cana de cafea neagra are un continut de fibre si polifenoli mai ridicat decat orice alta bautura de pe planeta.

  • Protectoarea inimii

    Un studiu facut la Iowa Women’s Health, pe un esantion de 27.000 de femei, pe o perioada de 15 ani, arata ca, datorita consumului de cafea (decofeinizata sau nu) scade si riscul afectiunilor cardiovasculare, in special la femei. Mai exact, daca bem trei cani pe zi, sansele de a ne imbolnavi de inima scad cu 24%. Dar, atentie! In ceea ce priveste bolile cardiovasculare, beneficiile cafelei sunt mai mici cu cat numarul de portii consumate zilnice este mai mare. In cantitati moderate, cafeaua combate colesterolul rau, adica grasimile care se depun pe peretii vaselor de sange si duc la aparitia infarctului sau a accidentelor cerebrale. Este adevarat si ca o cana de cafea duce la cresterea pulsului. Cu toate acestea, toate cercetarile facute in Marea Britanie si in SUA au aratat ca folosirea cafelei filtrate nu provoaca schimbarea ritmului cardiac la persoanele care au suferit accese de inima. De aceea nu e obligatoriu ca aceste persoane sa renunte definitiv la cafea.

  •  Fara dureri de cap si stres

     Cel mai cunoscut efect al cafelei este cel exercitat asupra creierului si sistemului nervos. Nimic nu inlatura mai bine oboseala decat o ceasca de cafea. Ne fereste de moleseala care apare dupa masa de pranz. Cofeina din cafea are un efect sporit de analgezic, recomandabil in special in cazul migrenelor. Asa se explica si faptul ca unele medicamente analgezice contin doze mici de cofeina. Consumul de cafea are legatura si cu performantele cognitive: la teste simple, cum ar fi viteza de reactie, memorarea auditiva sau teste de rationamente vizual-spatiale, persoanele care beau regulat cafea au rezultate mai bune decat ceilalti.  Daca beti cafeaua in doze mici pe tot parcursul zilei, veti fi mai atenti, mai activi si mai energici, au descoperit medicii de la Harvard Medical School. Doctorii din Singapore spun ca daca beti cafea, nu veti tremura, spulberand astfel mitul conform caruia cofeina ar stimula excesiv nervii periferici. Cafeaua imbunatateste si starea de spirit. O cana de cafea savurata la micul dejun face ziua mai buna, spun cercetatorii de la University of Wales, College of Cardiff, din Marea Britanie. Mai mult, specialistii coreeni sustin ca acelasi efect il are si mirosul de cafea proaspata care alunga stresul. 

  • Cafegiii nu fac Alzheimer

     Cu ajutorul cafelei putem imbatrani frumos. Un adevar care ne intriga. Ultimele studii arata ca licoarea magica joaca un rol protector asupra celulelor creierului, faimosii neuroni care, odata distrusi, nu se mai refac. Suntem astfel feriti, la batranete, de pierderea totala a memoriei, frecventa la cei 10% dintre batranii care sufera de Alzheimer. Studiile au aratat ca persoanele care beau aproximativ doua cesti de cafea pe zi au mai putine sanse de a face Alzheimer. In plus, cafeaua are rol dovedit in reducerea riscului bolii Parkinson: a fost facut un studiu comparativ intre bautorii inraiti de cafea (trei, patru cesti pe zi) si nebautorii de cafea si s-a descoperit ca sansele primilor sunt cu 50-80% mai mici sa dezvolte boala. Multi oameni spun ca, daca beau cafea seara, nu reusesc sa doarma. Perfect adevarat. Totusi, potrivit ultimelor studii, se pare ca, in ciuda faptului ca o cana de cafea consumata seara, inainte de culcare, ne face sa adormim mai greu, acest obicei nu afecteaza cu nimic faza de visare si nici cea de somn profund. Nici macar un consum ridicat de 7 cani pe zi nu afecteaza calitatea somnului.


  • Boabele pastorului de capre

     De origine din Africa de Est din provincia Kaffa (Etiopia) cafeaua a fost descoperita intamplator de un pastor, care nu pricepea de ce caprele pe care le pazea erau extrem de vioaie. O perioada, cafeaua a fost cosumata ca fruct, cu bucati din carne si seu de capra, fiind socotita medicament. Ulterior, cafeaua avea sa concureze vinurile scumpe pe care romanii le aduceau din bazinul mediteraneean. Pe vremea expansiunii arabe, bautura era rivnita la toate curtile regale si imperiale din Europa, fiind denumita „vinul arabesc“. In secolul XV, s-a deschis prima cafenea in Imperiul Otoman. Totusi multi nu consumau cafea din cauza gustului ei amar. Ulterior, cafeaua s-a plantat in America de Sud si astfel monopolul arabesco-turcesc asupra cafelei s-a prabusit. Intre marile puteri coloniale s-au purtat si razboaie pentru monopolul culturii cafelei. In Tarile Romane, licoarea aromata a patruns la inceputul secolului 16, pe vremea lui Stefan cel Mare. Azi, se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea.


  •   Licoare antidiabet

     Dupa ce au analizat datele a 126.000 de oameni, timp de 18 ani, cercetatorii de la Harvard au calculat ca bautorii de cafea sunt mult mai putin expusi riscului de a se imbolnavi de diabet de tip 2. Oamenii care beau intre patru si sase cani pe zi au un risc cu 28% mai scazut de a se imbolnavi de diabet decat cei care consuma doar doua cani de cafea sau mai putin. Cafeaua nu provoaca aciditate. Aciditatea gastrica este una dintre cele mai neplacute afectiuni si are o multime de cauze, de la consumul de alimente picante la stres. Din fericire, contrar credintei populare, nu exista nicio legatura intre consumul de cafea si aceasta enervanta problema, oricat de tare si de amara ar fi fost cafeaua consumata. Acest lucru e sustinut de un studiu din Marea Britanie, la care au participat 394 de pacienti cu stomacul sensibil. De asemenea, nu s-a putut stabili nicio legatura intre consumul de cafea si ulcerul gastric sau duodenal. Cafeaua stimuleaza secretia gastrica si evacuarea rapida a toxinelor acumulate in tubul digestiv, 150 de ml de cafea fiind cu 60% mai eficiente decat un pahar cu apa sau un pranz de 1.000 de calorii.

  • Diuretic natural

     Cafeaua este un diuretic si un laxativ natural, reduce incidenta de ciroza hepatica si de cancer hepatic. S-a demonstrat ca filtrata, cafeaua este si mai purgativa decat cea obisnuita. Chiar si in zilele noastre cercetatorii mai incearca sa descopere care dintre cele 300 de substante organice continute de boabele de cafea contribuie la efectul laxativ. Cert e ca, aceasta bautura contribuie la profilaxia cancerului de intestin gros. Rezultatele studiului arata ca femeile care au consumat mai mult de trei cesti de cafea pe zi prezinta un risc mai redus (60%) de a dezvolta cancer de col uterin fata de cele care au consumat mai putin de doua cesti de cafea pe saptamana. Bautorii de cafea cu cafeina sunt cu 45% mai putin predispusi aparitiei pietrelor la rinichi si la fiere. Cea mai comuna forma de artrita inflamatoare, guta, deformeaza in timp incheieturile mainilor, facand uneori imposibila folosirea acestora. Consumul regulat de cafea, timp indelungat, duce la micsorarea nivelului de acid uric, cauza producerii bolii, arata un studiu recent. Si ca sa fiti de-a dreptul consternati, aflati ca previne cariile dentare, datorita continutului de tanin. 

  • Silueta se intretine cu cafea 

    Cafeaua vindeca herpesul. Are proprietati antivirale, spun cercetatorii japonezi, care au testat (in vitro) 15 tipuri de cafea (8 obisnuite si 7 instant). Au descoperit astfel ca in extractul de cafea (indiferent de tipul folosit) exista un ingredient care distruge virusul prin contact direct si impiedica raspindirea lui la celelalte celule invecinate. Cafeina continuta in boabe are un efect de stimulare si drenare celulara, permitind o mai simpla reducere a stratului celulitic cu care 90% dintre femei se confrunta. Asadar, produsele cosmetice de corp cu continut de cafeina au efecte antiedematoase (nu retin lichidele in celule) si de stimulare a circulatiei venoase si limfatice. Cremele pe baza de cafea intineresc epiderma. Un truc de la bunica: zatul de la cafeaua la ibric este un exfoliant foarte bun. Zatul se maseaza pe brate, pe picioare sau chiar pe fata, mai ales inainte de epilare. Cafeaua stimuleaza arderea caloriilor care provin din grasimi. Altfel spus, o cescuta, doua de cafea pe zi ne ajuta sa ne mentinem greutatea in limite normale. Efectul de stimulare a arderilor se datoreaza continutului de vitamina B3. Cafeaua este saraca in proteine si zaharuri, contine mai mult zaharuri polimerizate, sub forma de celuloza, care nu ingrasa. De asemenea, exista dovezi ca o doza moderata de cafea poate scoate un pacient dintr-o criza acuta de astm, atunci cand nu are medicatia la indemana si imbunatateste performantele atletice (stimuland musculatura). 

  • Neagra, dar fara frisca

     Cu multi ani in urma, World Health Organization a declarat ca „nu exista dovezi conform carora consumul de cofeina ar putea fi comparat cu abuzul de droguri. E o mare diferenta intre obiceiul de a bea in fiecare zi o anumita cantitate de cafea si dependenta“. Un studiu recent aduce si suportul stiintific pentru aceasta afirmatie. Mai exact, s-a descoperit ca, indiferent de cantitatea in care este consumata, cofeina nu activeaza circuitul de recompensa al creierului, asa cum fac amfetaminele sau cocaina. Desi, se pare, nu produce dependenta, cafeaua are si ea relele ei. Dar, numai atunci cand se face abuz. Si, mai ales, atunci cand e asociata cu tigara, zaharul, laptele si frisca. Ultimele cercetari au aratat ca la femeile care beau in mod regulat mai mult de trei-patru cesti de cafea pe zi creste probabilitatea aparitiei fragilitatii oaselor (osteoporoza) dupa aparitia menopauzei. In cantitati mari, dauneaza sarcinii. Insa, un studiu realizat in Canada arata ca un consum moderat de cafea (adica o cana, maximum doua pe zi) este absolut inofensiv in orice etapa a ciclului reproductiv, inclusiv sarcina sau alaptare. „Consumatorii de cafea nu au niciun motiv sa se simta vinovati pentru mica lor placere, atita timp cat nu exagereaza“, spune dr.

Tomas De Paulis, cercetator la Vanderbilt University’s Institute for Cofee Studies.


  • Mai bine cu decat fara cofeina

     Persoanele care prefera cafeaua decofeinizata pentru a evita actiunile excitante ale cofeinei se supun influentei altor chimicale. Analiza dizolvantilor organici care se folosesc pentru inlaturarea cafeinei a aratat ca doi dintre acestia sunt cancerigeni. In ciuda a ceea ce se crede, cafeaua decofeinizata nu e in totalitate lipsita de cofeina. Daca veti bea mai multa cafea decofeinizata, putesi ajunge rapid sa atingeti nivelul de cofeina dintr-o cafea normala. In plus, se pare ca gradul de colesterol negativ creste si, odata cu el, riscurile privind bolile cardio-vasculare. De ce? Conform cercetatorilor, boabele din care se face cafeaua decofeinizata sunt de mai proasta calitate si mai grase.


  • Cifre cu aroma de cafea

 – Gratie cafelei, bautorii inveterati sunt mai protejati de Parkinson cu 80%, de cancerul de colon (25%), de ciroza hepatica (80%) si de pietrele la rinichi (50%).

– Cafeaua este primul produs in ceea ce priveste continutul de cafeina, dar si ceaiul, ciocolata si citeva preparate calmante au in compozitie cafeina. Intr-o ceasca (150 ml) de cafea normala sunt 115 mg cofeina, in cea solubila-65 mg, ceaiul-40 mg, cola-18 mg, cacao-4 mg, ciocolata calda-3 mg, cafea decofeinizata-3 mg, ciocolata cu lapte-20 mg, doua tablete calmante-60 mg.

sursa: https://sites.google.com/site/elixirultineretii/alimentatia/cafeaua

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s